Recenzie Dru Klein @ La Gazette / 6 decembrie

dru klein zona reggaeLa fel cum sugera şi descrierea evenimentului de pe facebook, după aproape 10 ani plecat prin State, Dru Klein a revenit în ţară. Cu această ocazie, Subfeleac şi La Gazette au deschis porţile pentru “o noapte de beat-uri noi şi bass in your face”. Colegii lui Dru Klein din seara de 6 decembrie au fost Zo (Subfeleac, warm-up) şi Acqzuel (after).

Ţinând cont de frigul de afară, evenimentul acesta promitea doza de sunet de calitate de care aveam nevoie pentru a mă încălzi.

Personal, am fost şi curioasă ce mai produce şi mixează ‘în zilele noastre” headliner-ul, şi am mers La Gazette. Am mai luat o prietenă cu mine, iar alţii s-au alăturat pe parcurs şi m-am trezit cu suficientă lume cunoscută în jurul meu, chiar şi la un eveniment destul de underground.

Pentru mine, seara a început cu cele mai energice note de dub şi am avut nevoie de foarte puţin timp să intru în atmosferă. La pupitru era Zo, pupitru care s-a mutat în mijlocul publicului (acum ceva vreme, când fusesem eu aici ultima dată, Dj-ul mixa într-o încăpere de sus, după un geam, mult deasupra publicului. Peretele respectiv părea zidit acum). Zo a fost o surpriză foarte plăcută pentru mine. Deşi nu e prima dată când îl aud, a ţinut-o aproape tot setul în ritmuri de dub colorat, energic, cu mult bass şi tot ce trebuie, minunat de apropiat de gusturile mele muzicale.

Recunosc că a fost setul meu preferat din seara evenimentului. M-am bucurat ca un copil mic şi am ascultat cu drag fiecare notă, fiecare lovitură de bass ce ieşea din boxe. Care apropo, sunau foarte bine. Nu ţineam minte să fie chiar aşa bun sound-ul din Gazette.

Apoi, au urmat trecerile de rigoare şi Dru Klein şi-a început setul. L-aş descrie ca pe un amalgam de sunete, de la dubstep, la trap şi alte genuri, cu multe remixuri ale unor piese mai mult sau mai puţin cunoscute, cu influenţe reggae, hip-hop şi altele. Personal, nu am fost chiar prinsă la maxim de dinamica setului, însă în jurul meu lumea părea să aibă reacţii diferite. O parte erau extrem de încântaţi, o parte mai puţin animaţi, dar totuşi aşteptam curioşi cu toţii să vedem ce se mai aude.

Deşi o parte din prietenii mei au început să plece spre case în jurul orei trei pe fond de oboseală, am rămas până la setul lui Acqzuel. Eram curioasă să aud cum sună şi recunosc că nu eram foarte familiară cu activitatea lui muzicală. A trecut uşor înspre sunete mai liniştite, cu influenţe de hip-hop dar şi cu sunete duioase, vocaluri feminine şi alte note ce îmi insuflau un aer ‘old-school’. Nu aş putea defini exact stilul, dar nici nu mă pricep suficient la acest teritoriu muzical specific.

Am rămas în public până spre dimineaţă, însă nu am rezistat foarte mult, fiind deja obosită şi simţind că evenimentul se apropie de final. Oricum, nu regret că am făcut prezenţa. Mulţumim Subfeleac şi le dorim (ne dorim şi nouă) cât mai multe evenimente de acest gen pe viitor.

Articol realizat de către Magda Moldovan.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *