Interviu cu Bobi (Kaya Foundation)

Cum cea de-a doua ediție a evenimentului Transalpina Dub Avalanche se apropie cu pași repezi, am decis să-l luăm încă o dată la întrebări pe Bobi, membru al crew-ului Kaya Foundation, și unul dintre organizatori.

A rezultat o discuție deschisă și extrem de interesantă în care am vorbit despre Transalpina Dub Avalanche, Kogaion, Jah Shaka și multe altele. Ce a ieșit, puteți citi mai jos. Enjoy!

Youtube Kaya Foundation
Facebook Kogaion Sound System

Zona Reggae

1. Salut Bobi! Weekend-ul viitor, pe 14 – 15 februarie, are loc în preajma pârtiei Transalpina Ski Resort (Voineasa, județul Vâlcea) cea de-a doua ediție a evenimentului Transalpina Dub Avalanche. Cum a fost anul trecut și ce așteptări aveți în 2015?

Bobi (Kaya Foundation):

Salutăm cu respect 🙂 Ideea cu TDA (n.r. Transalpina Dub Avalanche) a venit natural, pentru că ne-am atașat cumva de zona Vidra. De câțiva ani mergem acolo și ne umplem de energie, ne bucurăm de pădure, de aer, de apă.

E un loc în care ne simțim mereu ca acasă. Am fost și toamna, am fost și vara, era firesc să mergem și iarna. Și am vrut să simtă și alții ce simțim noi când mergem acolo.

Anul trecut a fost destul de spontană treaba. Ne amuzam imaginându-ne cum ar fi să ducem Kogaion în vârf de munte, cu sanie, în gondolă, pe zăpadă… Până să terminăm cu glumele aveam un plan super bine pus la punct, așa că am început să ne sunăm prietenii de prin țară să le povestim ideea. Am dat peste același entuziasm la toți și lucrurile s-au aranjat de la sine. A ieșit mai bine decât ne așteptam, cei de la pârtie au spus că a fost weekend-ul cel mai plin din acel sezon, iar pentru noi a fost o ocazie să ne revedem cu prieteni dragi și să facem ce ne place mai mult.

2. Ce presupune organizarea unui astfel de eveniment? Cât de greu este să cari un sound system tocmai pe pârtie?

Bobi (Kaya Foundation):

Ohooo, teoretic este imposibil. N-ai cum. Nici măcar să presupui n-ai cum 🙂 Dar, devine floare la ureche în momentul în care vezi în asta o aventură cu prietenii. Toată lumea gândește pozitiv, facem asta pentru că asta vrem să facem și în plus suntem foarte puternici.

3. Este evenimentul Transalpina Dub Avalanche un eveniment unic la nivel de sound systems? Se mai organizează ceva similar în alt colț de lume?

Bobi (Kaya Foundation):

Este unic. Dacă faceți cercetări și găsiți ceva, să ne arătați și nouă.

4. Recent, am observat că ați efectuat niște ajustări pentru magnificul Kogaion Sound System.. Ne poți spune ce a presupus mai exact această acțiune?

Bobi (Kaya Foundation):

Super exact, a presupus să facem patru scoop-uri noi, pentru a le înlocui pe cele vechi. Am folosit altfel de material, incinta este puțin diferită. În momentul ăsta lucrăm să terminăm totul pentru Dub Avalanche. Dar, e important să știe toată lumea că fără KAZE din Iași nu am fi avut cum să facem treaba asta.

Am stat cinci zile sau nopți într-o fabrică din zona industrială, unde au fost cele mai bune condiții de lucru. Kaze este un maestru și nu glumim. Cine vrea să-și facă sound system în România, ar face bine să vorbească cu un maestru.

Zona Reggae
work in progress: Kogaion Sound System 2015

5. Cat de importantă este pentru mișcarea reggae / dub din România venirea lui Jah Shaka la Electric Castle?

Bobi (Kaya Foundation):

Pe scară de la 1 la 10, cam 10 sau un pic peste. Electric Castle chiar a făcut cea mai frumoasă surpriză cu treaba asta. Dacă te simți parte din mișcare sau dacă te mișcă muzica dub reggae, un session cu Jah Shaka vine cu multe învățături și multă spiritualitate în spatele muzicii.

6. Pentru că suntem convinși că nu toată lumea este foarte în temă, ne poți spune cât de important este Jah Shaka pentru cultura sound systems?

Bobi (Kaya Foundation):

Jah Shaka este cel care a inventat stilul UK dub, care la rândul său a fost motivul răspândirii culturii sound system în toată Europa. Stilul său a rămas neschimbat încă din anii ’70, ceea ce cred că a ajutat multă lume să își găsească o referință sau inspirație în muzica lui.

Un lucru sigur a făcut și anume a influențat mai tot ce înseamnă dub sound system, cam așa cum Lee Scratch Perry a influențat cam tot ce înseamnă dub. Și ar mai fi încă o chestie: foarte multe sound-uri folosesc muzica ce aparține label-ului Shaka Music și mai nou aceste piese sunt postate pe pereți de socializare. În câtă muzică a produs, este imposibil să nu găsești piese pe placul tău.

7. Ce așteptări ai de la lumea implicată în reggae / dub din România pentru anul acesta? Ce ți-ar face plăcere să vezi schimbat la cei implicați?

Bobi (Kaya Foundation):

Așteptări? Dacă mai așteptăm mult o să rămânem cu frustrarea așteptării. Lumea implicată este déjà acolo și fiecare acționează în felul lui. La sfârșit de an, dacă te interesează, tragi linie și vezi ce s-a întâmplat.

Am văzut că asta ați făcut și voi (n.r. Retrospectivă scena Reggae & Dub din România în 2014: III. Evenimente) Și o să vedeți că de la an la an o să fie și mai stufos acel articol. De la organizatori am vrea să vedem mai mult zâmbet pe față, nu paranoia financiară sau nemulțumiri, mai multă agitație și idei originale.

Zona Reggae
vedere panoramica la One Love 2014

8. Ce ar vrea crew-ul Kaya Foundation să schimbe la el în 2015? De asemenea, care sunt planurile Kaya Foundation pe termen lung?

Bobi (Kaya Foundation):

Avem multe intenții și ne dorim să facem multe, dar în primul și în primul rând ne dorim să rămânem uniți pentru că este singura cale de a trece peste orice situație.

Dacă ne leagă ceva în afară de muzică, este acea dorință de a construi împreună, de a renunța la competiție sau la idea de a ajunge în vârf. Nu există niciun vârf pe care trebuie să-l atingem. Împreună am ajuns aici și este mare lucru unde am ajuns. Suntem și vom fi mereu recunoscători celor care ne-au împins de la spate. Vă știți voi bine care sunteți.

9. Spre final, revenim la eternele întrebări: de ce muzică de pe vinil și nu în format digital? De ce sound system și nu un sistem de sonorizare bun al unui club din Capitală?

Bobi (Kaya Foundation):

De la începutul lui 2013, am stabilit să nu mai punem decât muzică scoasă pe vinil. A atârnat mult și faptul că la noi lumea nu cumpără efectiv muzică. Mulți o descarcă direct de pe youtube sau torrente și am ținut să se vadă diferența. Fiecare secundă de muzică la un session Kogaion înseamnă susținere pentru artistul sau label-ul respectiv.

Un alt aspect, este felul în care se aude. Orice-ar spune unii specialiști în legătură cu perfecțiunea sunetului de pe cd, pe vinil muzica prinde viață, există fizic și are o naturalețe aparte. Așa că pentru toți cei care mai critic discurile de vinil, căutarea perfecțiunii e degeaba.

Sound system pentru că este sound-ul nostru, ne-am dedicat cam toate resursele să îl ajustăm să sune așa cum sună acum. Un alt sound system sună diferit, iar asta înseamnă diversitate, altfel toată muzica ar suna la fel.

Cine a ascultat Kogaion știe că este o mare diferență față de ce se aude la cluburi sau concerte. În plus, folosim niște instrumente care ne permit modificarea și controlul sunetului în cele mai mici detalii. Greu de explicat. Cine e curios, să ne facă o vizită.

10. Pentru că mulți sunt curioși și nerăbdători, ne poți spune ce se aude cu ediția festivalului One Love din 2015?

Bobi (Kaya Foundation):

Ce se aude dintotdeauna – be good, be wise, be conscious.

Mulțumim!

Bobi (Kaya Foundation): 

Noi vă mulțumim și vă așteptăm săptămâna viitoare în vârful muntelui.

Zona Reggae
Kogaion Sound System @ Transalpina Dub Avalanche 2014

Urmăriţi-ne pentru mai multe interviuri reggae!

12 Comments

  1. We love you guys! Blessed inspiration… One Love! Jah!

  2. Doar o obiectie. Nu cred ca in prezent mai e o diferenta asa mare de calitate intre vinyl si digital. De multe ori se foloseste acelasi master digital si pe vinyl.
    http://www.billboard.com/articles/business/6458311/neil-young-calls-vinyl-comeback-a-fashion-statement

    Cred ca cel mai mult pt calitate conteaza soundsystem-ul care poate sa redea tot spectrul de frecvente si un material audio care are un master decent, ne-supracompresat (RMS ~ 8,9 db).

  3. Intr-adevar, nu poti sa spui in niciun caz ca vinilul are un sunet superior celui digital.
    Poti sa spui doar ca preferi sunetul vinilului in detrimentul celui al CD-ului, fiindca e o chestiune de gust.
    Pana la urma ce conteaza mai mult decat mediul de inregistrare e calitatea sursei audio si a masterizarii.
    Iar limitarile fizice ale vinilului impun anumite reguli pentru masterizare, reguli care de multe ori nu sunt respectate cand mediul de destinatie e CD-ul sau formatul digital. Dar asta e la latitudinea artistului si a producatorilor, si nu poti da vina pe CD pentru greselile facute la masterizare.
    Inca un articol care demonstreaza clar ca formatul digital e tehnic superior din orice privinta:
    http://www.laweekly.com/music/why-cds-may-actually-sound-better-than-vinyl-5352162

  4. michael jackson

    sunetul de pe format digital nu va putea fi niciodata la fel de cald ca cel de pe vinil sau banda. calitatea depinde evident de master si calitatea presarii. insa caldura aia a vinilului te imbratiseaza si nu te mai lasa pana se ridica acul. in plus, roots reggae a fost gandit pt vinil, iar transferul unei piese din anii ’70 pe format digital ii stirbeste din farmec.

  5. Ideea e ca vinilul nu are un sunet superior formatului digital, si preferintele depind strict de gustul fiecaruia.
    Caldura despre care vorbesti tu se datoreaza limitarilor vinilului, mai exact a atenuarii/anularii frecventelor inalte, de peste 16 KHz, si a bass-ului mono.
    Iar in ziua de azi, de multe ori e folosit ca sursa audio pentru vinil tot un fisier digital, fiindca in cele mai multe cazuri masterizarea se face digital.
    Asa ca daca asculti un master digital destinat presarii pe vinil, va avea acelasi sunet cald, fara imperfectiunile si sunetul de suprafata al vinilului.
    Si nu uita ca vinilul se degradeaza cu fiecare redare, fiind un mediu analogic, asa ca sunetul va fi din ce in ce mai lipsit de detalii.
    Cat despre partea ecologica, se pare ca sunt foarte putini cei care iau in considerare impactul negativ asupra mediului al productiei de discuri de vinil, care sunt tot produse bazate pe petrol.

  6. Like la ce-a zis Rootbwoy 🙂

  7. Va invit sa urmariti ce spun inginerii audio despre masterizare si despre ce inseamna sa ” tai” un disc din vinil ( asta ca o curiozitate si hai sa-i spunem un drept la replica )

    https://www.youtube.com/watch?v=PpidqcG7sSo — distractiv,nu?!

    https://www.youtube.com/watch?v=v0bMI2JB-vY

    https://www.youtube.com/watch?v=NbKhEQygO24

    https://www.youtube.com/watch?v=g-Wvt5cA8Mk

    https://www.youtube.com/watch?v=eXRBVFnJnNI — common talk

    Dupa ce am urmarit clipurile de mai sus am ajuns la concluzia ca nu totul se reduce la citez ” Iar limitarile fizice ale vinilului impun anumite reguli pentru masterizare, reguli care de multe ori nu sunt respectate cand mediul de destinatie e CD-ul sau formatul digital. ” am incheiat citatul, ca procesul e mai sofisticat decat pare si ca vinilul in marea majoritate e rezultatul muncii unor oameni care stiu cu adevarat ce fac.

    “Caldura despre care vorbesti tu se datoreaza limitarilor vinilului, mai exact a atenuarii/anularii frecventelor inalte, de peste 16 KHz, si a bass-ului mono.” hai sa urmarim clipul asta —->>>> https://www.youtube.com/watch?v=4eC6L3_k_48

    Discutia de mai sus are oarecum un carater generic. As vrea ,ca inainte sa comparam formatul digitalul cu cel analog, sa facem distinctia intre formatele digitale existente pe internet, de exemplu pe itunes sau bandcamp, spotify, junodownload sau alte record pool-uri. Acestea sunt Mp3, wav, flac, alac .Cel mai des intalnit este mp3-ul.

    Ce este Mp3-ul?

    – Mp3-ul este un format de codare audio pentru audio digital care foloseste o forma lossy data compression. ( Lossy data compression — form? de compresie a datelor cu pierderi ). Utilizarea in MP3 a algoritmului lossy data compression reduce semnificativ cantitatea de date insa e o reproducere fidela a originalului necomprimat. Un fisier Mp3 care este creat folosind setarea a 128 kbit/s va rezulta intr-un fisier care e de 11 ori mai mic decat fisier CD creat din inregistrarea audio digitala initiala. Deasemenea sunt MP3-uri la 190 kbit/s sau 320 kbit/s pe “piata” audio digitala care binenteles pastreaza aceeasi ratie intre MP3 comprimat si inregistrarea initiala.

    Nu sunt eu acela care spune toate chestiile de mai sus, ci wikipedia LOOK IT UP!!!. Din respect pt participantii la discutie si in interesul aflarii adevarului consider ca atunci cand aducem in discutie argumente de ordin tehnic acestea sa fie sustinute cu surse de referinta si nu link-uri cu articole din partea unor reporteri care stiu mai putin decat cititorii lor sau care sunt interesati sa sustina acea parte a industriei muzicale care este mai interesata de profit decat de artisti…. si cu atat mai putin idei asimilate dupa ureche si/sau bazate pe generalizari si stereotipuri.

    Intr-adevar multi dintre ingineri de sunet folosesc un fisier digital, insa eu cred ca aceasta inregistrare/master final/a ( spune-tii cum vreti) este un fisier cu mult mai mare, cu multe mai multe caracteristici sonore decat produsul final, mp3/wav/flac pe care il putem descarca de pe internet. Imi pare rau ca nu am gasit nicio sursa cu care sa sustin afirmatia. Corectati-ma daca gresesc, dar va rog, argumentati cu surse serioase.

    Formatul digital e ok, poate chiar mai bun decat discul din vinil.Nu contest asta.Insa e difil sa le compari pe criterii egale.Ambele au limitari.Intotdeaua exista riscul ca, calculatorul sa se strice sau ca discul sa sa zgarie. Pentru mine vinilul reprezinta ceva mai mult decat o competitie pt perfectiune. Am 250 de single-uri/LP si continui sa cumpar vinil desi nu ma consider un colectionar si cu atat mai putin un “purist”.Am prieteni care au mii de discuri, la propriu.
    In acelasi timp strang muzica pe digitalsi cu toate astea incerc sa nu ma inchid intr-o ” cutie” ci, sa raman in ton cu timpurile.Vreau sa pot sa ma bucura de ambele lumi, analog si digital.
    Eu consider ca, cumparand discul unui artist in loc sa-i cumpar mp3-ul,wav-ul, ii ofer o sustinere concreta acestuia si celor din jur lui, cum ar fi casele de discuri de multe ori independente care sunt conduse de aceeasi artisti sau crew-uri/colectivuri/sounsystem-uri.Asa cred eu ca sustin miscarea si nu prin a le cere productorilor o copie digitala a ultimului material lansat la scurt timp dupa ce le-am aratat admiratia pt aceeasi piesa/track. Adevaratul compliment e atunci cand ii cumperi materialul, in speta discul din vinil,care e ceva fizic, tangibil, cred eu.
    Am inceput sa cumpar discuri din dorinta de a avea o copie fizica a pieselor preferate ,cele cu care am relationat. Faptul ca merg la magazinul de discuri, imi ofera o alta experienta total diferita decat a sta in fata calculatorului si a downloada piese. E o experienta hai sa spunem organica, e misto sa dai peste piesa aia, exact aia , care ai auzit-o la petrecerea de saptamana trecuta care se auzea atat de bine in boxe,care te-a facut sa dai din cap, si despre care si prietenii tai au spus “wow, ce tare”.

    In ce priveste latura ecologica si impactul productiei discurilor din vinil asupra mediului inconjurator neluand in considerare faptul ca orice produs din plastic , de ex cd-ul, laptopul, adidasii, controler-ul,bluza aia din polyester ,are ca materie prima petrolul, mi se pare un argument superficial si demn de discursul unei candidate la un concurs de frumusete,tip miss univers, mai ales ca 30% din discurile din vinil produse in ultima perioada provin din alte discuri reciclate. Daca o persoana e conscious din acest punct de vedere , face unele sacrificii, isi ajusteaza stilul de viata conform acestei gandiri,de exemplu devii vegetarian, separi selectiv gunoiul.

    Sa ne auzim/vedem cu bine !

  8. Sa vedem cine ramane in istorie, cd sau vinil. Vanzarile de cd-uri sunt in cadere libera de cand cu download-ul, iar vanzarea de viniluri are o crestere spectaculoasa in ultimii ani. 2015 va fi anul cu cel mai mare boom pt industria asta. Vezi companiile de pressing.

  9. Pana la urma, mult mai importanta decat mediul de inregistrare e inregistrarea in sine.
    O piesa proasta va fi o piesa proasta si inregistrata pe vinil, nu doar in format digital.
    Nu vinilul e ingredientul secret care separa piesele bune de cele mai putin bune, fiindca elementele care definesc o melodie de calitate nu sunt continute intr-un disc de plastic. Ele depind de alti factori, cum ar fi: cunostintele muzicale ale producatorului, inspiratia/talentul artistilor/muzicienilor implicati, calitatea instrumentelor si a echipamentelor de studio.
    Diferentele sonore dintre aceeasi piesa ascultata pe vinil versus digital nu vor avea niciodata o pondere atat de mare incat sa transforme o piesa proasta intr-una buna.
    Cat despre partea ecologica, bineinteles ca sunt multe produse din plastic pe care le folosim zi de zi, dar problema e ca nu toate fi inlocuite cu un echivalent digital, cum e cazul muzicii.
    Iar despre istorie, CD-urile sunt deja in istorie, la fel ca si vinilul, casetele audio, casetele DAT, si alte medii de stocare. Asa ca nu se pune problema daca vor ramane CD-urile in istorie.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *