быстро кредит на карту займ круглосуточно микрозаймы наличными онлайн срочно срочный кредит на карту онлайн займы на кредитную карту онлайн деньги на карту онлайн срочный заем на карту микрокредит онлайн быстро займ на карту быстро онлайн срочный займ на карту круглосуточно займы онлайн наличными микрозаймы онлайн наличными

Recenzie The Roots Stage @ Electric Castle Festival 2017 – poze & video

De îndată ce luna iulie se apropie, începi să numeri zilele din calendar, te uiţi peste prognoza meteo, inima îţi bate pe repede înainte iar concentrarea la task-urile zilnice devine tot mai dificilă şi toate acestea pentru că mintea deja îţi este plecată pe drumul spre Bonţida unde conform tradiţiei urmează să se desfaşoare Electric Castle Festival, ajuns în 2017 deja la ediţia cu numărul 5.

Ardeam de nerăbdare să văd cum va arăta şi mai ales cum va suna anul acesta Scena The Roots, sau locul pe care pentru patru zile l-am numit cu drag acasă.

Ziua 1

Din camping, dacă te lăsai ghidat de sunet, ajungeai cu uşurinţă la Scena The Roots, amplasată anul acesta mult mai strategic, în curtea interioară a castelului, între Pitch Stage şi intrarea oficială.

Faţă de ediţiile precedente, când scena era mai înaltă decât nivelul solului, anul acesta totul a arătat exact ca un adevărat Dub Yard, cu gard frumos împrejmuit ce despărţea dancefloor-ul de scenă, întocmai ca la festivalurile de gen de pe afară.

Surpriza, şi atuul acestei scene, a fost impunătorul sistem de sunet al colegilor de la Astronaut Kru, completat de 4 scoop-uri aparținând celor de la High Kulture. Doar de dragul vibraţiei acestor boxe nu îţi mai venea să pleci de acolo.

Întreaga scenă şi iclusiv dancefloor-ul au fost acoperite de un cort uriaş unde încăpeau pe puţin 300 de oameni, iar de-a stânga şi de-a dreapta boxelor tronau 4 tablouri, excelent lucrate, 2 cu câte un leu, fiecare plasate la înălţimea boxelor, şi alte 2, unul cu Bob Marley şi celălalt cu Haille Selassie, aşezate în faţa gardului, la nivelul solului. Un mare Big Up pentru întregul colectiv care a făcut ca această scenă să arate şi să sune exact cum trebuie.

tablou Haile Selassie

Seara mi-am început-o pe acorduri de dub atent selecţionate de Ursu Dub, urmat ulterior de Digital Selekta pe care mi-a făcut o deosebită plăcere să îl urmăresc din nou în acţiune. Valurile de dub şi bass music curgeau parcă din sound, iar eu şi prietenii mei dragi pluteam pe muzică asemeni unor vaporaşe la răsărit.

Am mai prins un pic din setul lui Afonya din Ungaria şi respectiv concertul lui Beardyman de la Main Stage, care mi-a mers la suflet, mai ales datorită mesajului de acceptare şi iubire universală, valori fundamentale pe care se bazează şi genul nostru favorit: muzica reggae.

Am mai prins un pic din setul slovacilor Pokyman & Lukie Fwd, ce a inclus multe dubplate-uri printre care şi unul de la Alborosie. Întors până la cort şi deşi nu îmi propusesem asta, mi-am luat somn direct şi nu am mai reuşit să prind setul celor de la Zion Train şi a lui Dilinja. 🙁 Din acel moment, mi-am propus ca atâta timp cât voi mai sta la festival, să nu mai fac asta şi am reuşit în mare parte. 😀

Trezit puțin după 4:30, m-am putut bucura de setul lui Vru Dubz şi Sagaman, membri High Kulture din Timişoara, bazat pe dub şi bass music, care mi-a făcut dimineaţa mult mai frumoasă. Mi-a rămas în minte dubplate-ul pe care Bean de la Subcarpaţi l-a făcut pentru aceştia.

Electric Castle
Vru Dubz (High Kulture)

Ziua 2

Cu soarele în privire, care nu se vedea însă de ochelari, şi cu zâmbetul pe faţă m-am îndreptat spre scena The Roots unde Chu The Ju, membru al Genmaica Soundsystem, ţinea cu dibăcie frâiele Astronaut Kru Soundsystem şi se juca cu sunetele după bunul său plac. M-am bucurat să îi văd şi pe Genmaica în line-up-ul Electric Castle, ei fiind cel mai important crew de dub – reggae din Cluj Napoca care de ani buni susţin această mişcare.

Fiind un împătimit şi al sunetelor balcanice, m-am avântat în dans la Main Stage, unde Fanfara Ciocârlia a scos untul din noi.

Le-au urmat Dub Pistols, cu un concert energic şi plin de culoare. Începutul a fost un pic mai mellow însă de îndată ce au dat-o pe jungle, interpretând hituri precum Bad Card sau Pistoleros, hype-ul şi energia atât în public cât şi pe scenă au crescut cu câteva grade bune.

În ce îl priveşte pe Barry, e o plăcere să îl vezi că la vârsta lui se simte bine şi dă tot ce are mai bun pe scenă.

Electric Castle
Barry (Dub Pistols)

Revenind la The Roots, le venise rândul celo de la Dubapest Hi Fi la butoane, Jahfar fiind susţinut la microfon de către Babystep. Frumos şi actul lor artistic, alcătuit în mare parte din piese roots şi dub iar finalul a fost unul de poveste căci din boxe a început să răsune celebra Weeding Dub – Gypsy Dub feat Ras Divarius.

Numai bine că ne-am făcut încălzirea, căci next on stage au urmat: Reggae Roast, însoţiţi de către nimeni altul decât Dark Angel, cunoscut publicului de la noi pentru colaborările sale cu LionRiddims şi Megga Dillah. Showul a fost unul pe cinste, Dark Angel reuşind să anime publicul numeros, indiferent de Riddim-ul livrat. Acesta s-a şi oprit la un moment dat pentru a învăţa publicul, că la reggae atunci când te simţi bine poţi vorbi cu Dj-ul şi poţi cere un Pull Up a oricărei piese oricând. Cu siguranţă a fost show-ul serii, în special pentru iubitorii de reggae.

Mai târziu, Ishan Sound, a forjat boxele la maxim, cu cel mai nebun set de bass music de la scena Roots. Fluierături, ovaţii din public, totul deja trecuse la alt nivel.

Scena a fost închisă de către Irie Warriors, cu multe piese originale, dub sau bass music puse direct de pe vinil.

Tot la Roots au mai pus sound în această zi: Ufe, Tzuc, Raps şi Selekta Afonya.

Ziua 3

În a treia zi, după ce am lenevit la soare în hamac, mi-am îndreptat din nou paşii, încotro oare? Spre scena Roots bineânţeles! 🙂

L45 de pe vinilurile sale fermecate bucura suflete cu piese reggae, care mai de care mai dulci cu mesaje de pace şi iubire sau piese militante în care sistemul este criticat şi pus practic la pământ prin muzică.

Selecta Droo nu s-a lăsat nici el mai prejos, demonstrând că este unul dintre selectorii de top de la noi din ţară.

A urmat Injektah, reprezentând Fyah Burn Sound din Timişoara, pe diferite Riddim-uri digitale sau new roots. Wah Da Da Deng interpretată de către Hempress Sativa a fost una dintre acestea.

Astfel Injektah a făcut cea mai bună introducere cu putinţă pentru Live Actul serii: Soom T şi JStar, aşteptat cu sufletul la gură de către noi, cei de la scena Roots.

Bucuria a fost dublă, deoarece acum doi ani, tot la Electric Castle, Soom T nu a reuşind să ajungă, pierzând avionul, însă şi-a luat acum o revanşă binemeritată!

Fiind mai scundă de înălţime, fără să stea prea mult pe gânduri, s-a cocoţat pe cele 4 scoop-uri şi de acolo ne-a cântat şi încântat până la final. Împreună cu JStar, chiar fac un duet reuşind, existând o chimie excelentă între aceştia.

Majoritatea Riddim-urilor livrate de JStar au fost digitale, iar Soom T ne-a cântat cu pasiune multe dintre piesele care au făcut-o celebră, dintre care amintim: Boom Shiva, Ganja Ganja sau Easy Weed şi Thank My Dealer, de pe cel mai recent album al artistei, Ode To A Karrot.

JStar like a real gentleman, după ce Soom T şi-a făcut treaba, ne-a mai surprins şi el cu câteva piese unice. Mulţumim Soom T & JStar şi sper să reveniţi cât mai curând din nou în România!

Zona Reggae
JStar & Soom T

După porţia de reggae digital, Kenny Ken a dezlănţuit furtuna… Dar nu o furtună devastatoare cu ploaie şi vânt, ba dimpotrivă, o furtună de good vibe provocată de ritmurile de jungle şi dnb care ne-au tocit călcâiele teneşilor, adidaşilor sau cizmelor după caz. Şi totul a început cu un dublate original de la Shy Fx şi nemuritorul său hit Original Nuttah.

Dubase a continuat şi el în acelaşi tempo accelerat, pentru cine mai avea încă benzină în rezervor.

În această zi au mai pus la scena roots High Kulture cu Monsoon, Dubapest HiFi şi Ursu Dub.

Ziua 4

Ultima zi de la scena The Roots a fost şi cea mai aşteptată, deoarece legendarul și unicul King Jammy urma să urce şi el pe scenă.

IrishDub a fost cel care a deschis ziua cu un set eclectic greu de încadrat într-un anumit gen, dar cu puternice influenţe de dub.

În momentul în care Bush Mad Squad din Novi Sad, Serbia întregul dancefloor a luat foc, datorită setului acestora, plin de energie. Deşi au început pe dub cu piese precum Dance Inna Babylon de la Mellow Mood, ulterior au trecut pe remixuri ragga dubstep multe dintre ele de la Banx & Ranx, iar apoi au continuat şi încheiat pe dancehall, accentul punându-l pe piese ultracunoscute de către publicul de reggae, printre care şi Call Me A Yardie a lui Stylo G.

Sheba de la Dancehall Tradition, cu vinilurile la purtător, ne-a oferit un alt set unic de reggae, cu o parte dintre piese care deşi au fost lansate în anii ’70 sau ’80, încă îţi ridică părul pe mâini când le asculţi. Nu a lipsit nici dubplate-ul cântat de către El Fata pentru Dancehall Tradition. Dintre piesele mai actuale am recunoscut Dreadsquad & Blackout JA – Drop The Bass Line.

Aşteptarea ne-a fost răsplătită cu vârf şi îndesat căci pe scenă a urcat legendarul King Jammy, cel care în anul 1985 a creat unul dintre cele mai cunoscute Riddim-uri worldwide: Sleng Teng. Primul care i-a adus notorietate acestui riddim a fost regretatul Wayne Smith. Piesa Under Mi Sleng Teng interpretată de acesta a intrat ulterior în istorie.

Prin intermediului setului său, am călătorit alături de Prince Jammy în timp şi tare ne-am fi dorit să nu ne mai întoarcem înapoi.

Timp de aproape o oră ne-am delectat cu multe piese roots, curate, cu un sunet divin şi parcă vindecător. Cocoa Tea – Young Lover şi Jailhouse de la Junior Reid au fost doar două dintre acestea.

Partea frumoasă a fost faptul că King Jammy comunica destul de frecvent cu noi cei din faţa boxelor acest lucru reuşind să creeze o legătură unică între artistul de pe scenă şi noi, cei care îl ascultam.

Atunci când din boxe s-a auzit King Jammy is no Ice Cream Sound, un dubplate de la legendarul Johnny Osbourne, toată lumea era în al nouălea cer!

Iar spre final bineînţeles că am avut parte şi de Under Mi Sleng Teng în interpretarea lui Wayne Smith, dar şi de varianta lui John Wayne – Call The Police. Biiiiig up King Jammy şi mulţumim pentru tot ce ai făcut în şi pentru muzica reggae.

După ce am savurat acest dulce film clasic aveam nevoie de ceva să ne mai scadă un pic glicemia! O.B.F feat Shanti D au fost fix ce aveam nevoie să ascultăm în ultima seară de Electric Castle.

Deşi i-am mai prins live şi la Colectiv, mi-au plăcut mult şi de această dată! Parcă pe piesele lui O.B.F simţi din plin şi puterea Soundsystem-ului.

Ritmurile de steppa şi dub livrate de acesta şi vocea cristalină a lui Shanti D ne-au făcut să dansăm ca şi cum doar pentru acest lucru am fi fost creaţi, fără să ne mai pese de ziua ce urma să vină.

Conform programului, ZO urma să fie ultimul care urma să pună la scena roots. Aşa cum ne-am obişnuit acesta nu a dezamăgit nici de această dată, mixând piese dub şi bass cu talent şi versatilitate. În cadrul setului său am avut ocazia să ascult în premieră şi piesa SoundSystem semnată Fraţii Grime.

Ziceam de ZO că el ar fi trebuit să încheie programul de la Scena The Roots, dar apoi, deşi eram dus la somn, am aflat că Kukila, membru al Astronaut Kru, nu s-a putut abţine şi a pus şi el muzică, dând practic stingerea aici.

—-

Big up pentru întregul colectiv care s-a ocupat de această scenă, din toţi cei patru ani de când există, organizarea de anul acesta mi-a plăcut cel mai mult.

Personal, m-am bucurat că în toate cele patru zile a fost diversitate, putând astfel să asculţi întreaga paletă de genuri care sunt strâns legate sub denumirea de *REGGAE*.

Mulţumim Electric Castle pentru încă o călătorie de patru zile, unică şi de neuitat în care am zâmbit, am iubit şi ne-am bucurat de vară şi de muzică!

Cel mai des anul acesta la Electric Castle am fost întrebat în ce zi pun muzică, poate la anul se va întâmpla şi acest lucru. 😀

Ne revedem în 2018! Pe curând! 😀

One Comment

  1. Numele riddim ului de la video cu Ishan Sound? Multam!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *